PE?TERA DE LA ROMÂNE?TI SINONIMII: Pe?tera cu Ap?, Pe?tera Române?ti-Fere?e?ti, Pe?tera Mare de la Fere?e?ti.
LOCALIZARE ?I C?I DE ACCES: Dintre pe?terile existente în bazinul superior al râului Bega, Pe?tera de la Române?ti este cea mai mare ?i mai interesant?. Ea este situat? la sud-est de satul Române?ti (com. Tome?ti, jud. Timi?), în versantul stâng, bine împ?durit, al V?ii Pustinia, la 2,2 km în amonte de confluen?a acestui pârâu cu Bega Poienilor. Mai exact este s?pat? în versantul nordic al Dealului lui Filip, numit Dosu Pe?terii la 370 m altitudine . Din satul Române?ti exist? dou? c?i de acces :
- pe drumul Fr?sâne?tilar, care urmeaz? Valea Bega Poienilor pân? la confluen?a cu Valea Pustinii, apoi pe aceast? vale pân? în apropierea unei cariere de calcar (4 km), de unde se urc? piepti? pe versantul stâng urmând o c?rare în pant? foarte abrupt?, pân? la intrare ;
- pe drumul care urmeaz? cump?na de ape, peste Dealul Stârc ?i peste Meri?orul pân? la o mic? în?euare, de unde se merge pe o potec? ce coboar? spre pe?ter? (o or? de mers pe jos).
Greu de g?sit f?r? c?l?uz? din sat.
DATE ISTORICE: Primele studii geologice ?i faunistice sunt efectuate de T. Orthmayr (1872). În 1963 pe?tera face obiectul unor cercet?ri moderne complexe ?i se întocme?te planul cavit??ii (?t. Negrea, A. Negrea, V. Sencu ?i L. Boto??neanu, 1965).
DESCRIERE: Galeriile accesibile turi?tilor însumeaz? 340 m ?i sunt dezvoltate în plan orizontal pe fisuri tectonice prin care a circulat cândva apa de infiltra?ie Prima parte este s?pat? în calcare dolomitice cenu?ii sau alb-g?lbui, iar restul într-o brecie tectonic? (caz unic în România). Dup? explorarea recent? a hornurilor de c?tre cercul de speologi amatori „Cristal” din Timi?oara, pe?tera m?soar? 1 386 m pe 68 m denivelare. Intrarea lat? de 9,5 m ?i înalt? de 2 m permite intrarea luminii pân? la 70 m. Galeria principal? este aproape dreapt?, de mari dimensiuni, cu l?rgiri la intersec?ia fisurilor tectonice, cea mai mare fiind Sala Liliecilor. Din aceast? sal? se desfac mai multe culoare, unele devenind impenetrabile prin îngustare. Apa de condensare ?i infiltra?ie, abundent? în timpul ploilor, alimenteaz? câteva gururi ?i micro-gururi sau b?lte?te pe plan?eu. Pe pere?i ?i tavan, mai ales în partea terminal?, exist? hieroglife de coroziune, septe ?i stâlpi de coroziune, iar în multe locuri argil? de decalcifiere, aranjat? sub aspect de „piele de leopard”, atrage pl?cut privirea vizitatorilor. Fiind într-o faz? incipient? de concre?ionare, pe?tera con?ine pu?ine stalactite fistuloase („macaroane”), scurgeri parietale destul de variate, crust? stalagmitic? cu gururi ?i perle de cavern?, stalagmite, domuri ?i coloane (dintre care una de 7 m numit? Tibia ?i Peroneul, fracturat? din cauza deplas?rii plan?eului). Sub colonia de rinolofi aflat? la 20 m în?l?ime în Sala Liliecilor exist? guano foarte umed. S?p?turile speciali?tilor au dat la iveal? oase de urs de cavern? ?i obiecte provenind de la o a?ezare neolitic? : un depozit de cereale, ceramic? apar?inând culturilor de Tisa ?i Co?ofeni, precum ?i o vatr? acum reconstituit? ?i expus? în Muzeul din Timi?oara, unde se p?streaz? ?i resturile de urs de cavern?.
CONDI?II DE VIZITARE: În trecut pe?tera era des vizitat? de localnici, care au exploatat guanoul ?i au degradat unele concre?iuni. De?i neamenajat?, este u?or de parcurs. Sunt necesare casc? de protec?ie ?i îmbr?c?minte c?lduroas? sub salopet? (temperatura aerului 6,5-8,5°C). Aten?ie la s?p?turile din zona intr?rii ?i la guanoul umed ?i lunecos din fund. Timp de vizitare : ½ or?.